Portret componistic Ştefan Niculescu

Scris de rutişor la 10 aprilie 2008

Portret componistic Ştefan Niculescu – detalii aici.

[editat:]

Ansamblul PROPULS

Dirijori

Alexandru Solonaru

Florian Costea

Program:

Sextupulum pentru oboi, clarinet, fagot, percuţie, vioară şi violoncel

Duplum pentru clarinet şi pian

Octupulum pentru flaut, clarinet, saxofon, percuţie, violă, contrabas, chitară şi mandolină

Invocatio – simfonie corală pentru douăsprezece voci

Undecimum pentru flaut, oboi, clarinet, fagot, corn, trompetă, trombon, două viori, violă şi violoncel

Stan Golestan

Scris de rutişor la 10 aprilie 2008

Compozitor şi critic român (Vaslui, 1875 — Paris, 1956), îşi realizează studiile la Schola cantorum din Paris (1897-1903), cu Vincent d’Indy, Albert Roussel şi Paul Dukas (compoziţie, orchestraţie).

Timp de 20 de ani este profesor de compoziţie la Şcoala normală de muzică din Paris şi critic muzical la ziarul Le Figaro, apoi secretar general al Confederaţiei internaţionale a criticii dramatice şi muzicale din Paris. În 1905 a înfiinţat revista L’Album musical din Paris, la conducerea căreia s-a aflat din acel moment.

Creaţia sa a fost distinsă cu premiul I de compoziţie „George Enescu” (1915) şi premiul „Verley” al societăţii de concerte „Golschmann” din Paris (1921). (mai mult…)

Iacob Mureşianu

Scris de rutişor la 10 aprilie 2008

Iacob MuresianuCompozitor român (Braşov, 1857 — Blaj, 1917), a învăţat muzica în oraşul natal, ulterior studiind la Conservatorul din Leipzig (1880-1883). Şi-a început cariera pedagogică la Năsăud, apoi a devenit profesor la Braşov (1884-1885) şi la Blaj, unde a rămas din 1886 până la moarte. A fost dirijor al Reuniunilor de cântări şi muzică din Năsăud (1878-1880) şi Braşov (1884-1885), continuându-şi activitatea dirijorală la Blaj. În 1888 înfiinţa la Blaj revista Musa română, pe care a condus-o până în 1907. În 1883, obţine premiul de compoziţie „Mendelssohn-Bartholdy” (Leipzig).

Creaţia sa corală se impune prin caracterul dinamic şi militant, lucrările lui de gen, cu sau fără acompaniament de pian, căpătând un caracter dramatic prin introducerea solourilor. Iacob Mureşianu îşi creează melodiile în stil românesc, fără a apela propriu-zis la muzica populară, (mai mult…)

Tudor Jarda

Scris de rutişor la 10 aprilie 2008

Compozitor român (Cluj, 11 februarie 1922 – Bucureşti 14 august 2007), îşi realizează studiile la Conservatorul Cluj-Timişoara (1941-1945, 1945-1948), iar după război activează ca instrumentist în orchestra Operei Române din Cluj (1945-1948). Din 1949 devine profesor de armonie la Conservator până in 1984. A mai deţinut funcţiile de director al Operei Române şi de rector al Conservatorului „Gh. Dima” din Cluj.

A fost distins cu titlurile de Artist Emerit (1964), cu Ordinul Naţional pentru Merit în Grad de Cavaler (2002), Doctor Honoris Causa al Facultăţii de Muzică a Universităţii Oradea. A fost Membru de Onoare al Operei Naţionale Române Cluj-Napoca şi Cetăţean de Onoare al Municipiului Cluj-Napoca. În linii generale, stilul său componistic este (mai mult…)

Gavriil Musicescu

Scris de rutişor la 10 aprilie 2008

Gavriil Musicescu Compozitor şi dirijor de cor român (Ismail, 1847 — laşi, 1903). Şi-a făcut studiile la Conservatorul din Iaşi (1864-1866) şi apoi la cel din Sankt-Petersburg (1870-1872). Începe pe post de corist în corul mitropolitan şi în cel al Teatrului Naţional din Iaşi (1864-1866), apoi activează ca profesor de muzică la seminarul din Ismail (1866-1870). În ultimele trei decenii ale secolului al XlX-lea, activitatea lui este strâns legată de viaţa muzicală ieşeană. După 1872 devine profesor de armonie (1871-1903) şi director (1901-1903) al Conservatorului, în paralel fiind dirijor al corului mitropolitan (1876-1903) şi un timp profesor de muzică la Şcoala normală (1899-1903).

Dacă în acest timp a părăsit capitala Moldovei, a făcut-o doar pentru turneele realizate ca dirijor de cor în ţară şi peste hotare. Gavriil Musicescu a dus o muncă susţinută şi de mare importanţă în domeniul culegerii, notării şi prelucrării folclorului românesc şi mai ales al transcrierii repertoriul de strană tradiţional din notaţia psaltică în notaţia liniară. În contextul ultimelor decenii ale secolului al XlX-lea, rolul lui Gavriil Musicescu în definirea genului miniaturii corale şi în (mai mult…)