Grigoraş Dinicu

Scris de rutişor la 15 aprilie 2008

Grigoraş, violonist şi compozitor (Bucureşti, 1889 — id., 1949), îşi realizează studiile muzicale la Conservatorul din Bucureşti (1902-1906), cu D.G. Kiriac (teorie-solfegii), Rudolf Malcher, Gheorghe A. Dinicu şi Carl Flesch (vioară), apoi continuă să studieze vioara, între 1907 şi 1913, cu Cecilia Nitzulescu-Lupu şi Vasile Filip. Activează în capitală ca violonist în Orchestra Ministerului Instrucţiunii Publice (1906-1908), violonist concertist al Filarmonicii, şef de orchestră de muzică populară (1906-1946), concertmaistru al orchestrei Pro Musica (1938-1940).

A cules şi a prelucrat melodii populare româneşti şi a fost un interpret virtuoz al muzicii populare, susţinând numeroase turnee internaţionale. Compune muzică de cameră pe teme de inspiraţie folclorică, în general pentru vioară şi pian, cea mai importantă lucrare a sa, bucurându-se de o largă popularitate internaţională, fiind Hora staccato (1906), cunoscută mai ales în aranjamentul lui Jascha Heifetz şi orchestraţia lui P. Vladigherov.

Eusebie Mandicevschi

Scris de rutişor la 15 aprilie 2008

Eusebie MandicevschiCompozitor, dirijor de cor şi muzicolog român (Cernăuţi, 1857 — Sulz, lângă Viena, 1929), şi-a început studiile muzicale în oraşul natal, continuând la Universitatea din Viena (1875-1880), cu Eduard Hanslick (istoria muzicii, estetică muzicală), perfecţionându-se în domeniul compoziţiei tot la Viena, cu Gustav Nottebohm şi Robert Fuchs. Cariera sa are ca prim centru de greutate activitatea dirijorală: corurile Wiener Sing-Akademie (1881-1882) şi Faber-Chor (1882-1892), Hombostel-Chor, Miksch-Chor (1892-1895) şi orchestra Gesellschaft der Musikfreunde (1892-1896).

După 1896, se dedică din ce în ce mai mult carierei pedagogice, predând la Akademie für Musik und darstellende Kunst din Viena. În paralel, este arhivar şi bibliotecar muzical la Gesellschaft der Musikfreunde din Viena (1887-1929) şi dirijor al Kapelwiser-Chor şi al corului de femei „Eusebie Mandicevschi” din Viena (1901-1921). În 1897 a devenit doctor sine examine al Universităţii din Leipzig. Influenţat de creaţia clasico-romantică în mod special în privinţa muzicii sale corale, (mai mult…)

Gheorghe Mandicevschi

Scris de rutişor la 15 aprilie 2008

Compozitor şi pedagog român, fratele lui Eusebie Mandicevschi (Molodia, 1870 — Cernăuţi, 1907). Şi-a făcut studiile la Institutul de teologie din Cernăuţi şi la Akademie für Musik und darstellende Kunst din Viena, unde l-a avut ca profesor pe Eusebie Mandicevschi. Spre deosebire de fratele său, Gheorghe Mandicevschi şi-a petrecut cea mai mare parte din viaţă la Cernăuţi, unde a fost dirijor al corului Societăţii Armonia, profesor de muzică la Seminarul teologic, la Şcoala cantorală şi la şcoli secundare.

Scrie muzică de teatru (vodevilul Piatra din casă, pe un libret de Vasile Alecsandri), muzică de cameră (Cvartet de coarde, Variaţiuni pe tema unui cântec popular german) şi pentru cor (cu precădere religioasă).