Cvartetul de coarde Arcadia (Cluj)

Scris de rutişor la 16 aprilie 2008

Cvartetul Arcadia este format din Ana Bogăţilă, vioara I, Răsvan Dumitru, vioara a II-a, Cristian Suaraşan, violă, Zsolt Török, violoncel. Cvartetul a fost fondat în 2005 sub îndrumarea atentă a lui Nicuşor Silaghi (vioara a ll-a a Cvartetului Transilvan).

Cvartetul Arcadia După prima experienţă avută la Festivalul de Muzică de Cameră de la Odorheiu Secuiesc (2005), aceşti tineri şi-au descoperit o nouă vocaţie şi pasiune muzicală.

Au urmat concerte la Cluj-Napoca, Sighişoara şi la sala Filarmonicii Dinu Lipatti din Satu-Mare, dar şi cursuri de măiestrie artistică cu personalităţi marcante cum ar fi membrii ai Cvartetului Orlando (Amsterdam) şi Voces (Bucureşti), sau Ferenc Gábor (Berlin) şi Ferenc László (Cluj-Napoca).

În luna decembrie a anului 2006 au participat la primul concurs – concursul W.A.Mozart de la Cluj-Napoca – unde au câştigat premiul I şi premiul Sysound, constând în realizarea unui CD. În februarie 2007 au câştigat prin concurs o bursă de perfecţionare cu Cvartetul Belcea (Londra) şi au susţinut, de asemenea, un concert ca invitaţi ai Clubului Rotary.

Altele: articol.

Eduard Wachmann

Scris de rutişor la 16 aprilie 2008

Compozitor şi dirijor (Bucureşti, 1836 — id., 1908), îşi începe studiile la Bucureşti cu tatăl său, I.A.Wachmann (teorie-solfegii, pian), continuă la Viena cu Gustav Nottebohm (armonie, contrapunct) şi în sfârşit la Conservatorul din Paris (1859-1863), cu Henry Reber (armonie), Michel Carafa (contrapunct, fugă), A.-F. Marmontel (pian) şi Francois Benoist (orgă). Activitatea lui ca dirijor al teatrelor naţionale din Craiova (1853-1857) şi Bucureşti (1863-1864) acoperă primii zece ani de carieră, ulterior centrul de greutate având să-l ocupe pedagogia: profesor de pian şi armonie (1864-1903) şi director (1869-1903) al Conservatorului din Bucureşti.

În paralel, tot în capitală, Eduard Wachmann a fost fondator, dirijor şi director al (mai mult…)

Ion Andrei [Johann Andreas] Wachmann

Scris de rutişor la 16 aprilie 2008

Compozitor [Budapesta, 1807 — Bucureşti, 1863], şi-a realizat studiile la Viena. Activează ca dirijor al trupei lirice „Theodor Müller” la Timişoara (1831-1833) şi Bucureşti (1833-1835), este profesor la Şcoala de muzică vocală şi instrumentală a Societăţii filarmonice din Bucureşti (1835-1836) şi la colegiul „Sf. Sava” din Bucureşti (1846-1850), dirijor al trupei „Costache Caragiale” din Bucureşti (1850-1852), al teatrelor naţionale din Bucureşti (1852-1858) şi din Craiova (1858-1860). A desfăşurat o intensă activitate pedagogică în Bucureşti, predând în particular pian, teorie-solfegii şi armonie, deoarece în acea perioadă la Bucureşti încă nu se înfiinţase un conservator.

I.A. Wachmann a scris numeroase lucrări de muzică de teatru, opere, vodeviluri, comedii-vodevil, feerii, drame lirice, operete, dintre care amintim: opera Braconierul (1832), opera Zamfira (1834), vodevilul Triumful amorului (1835), opera Manole Meşter etc. (mai mult…)

Grigoraş Dinicu

Scris de rutişor la 15 aprilie 2008

Grigoraş, violonist şi compozitor (Bucureşti, 1889 — id., 1949), îşi realizează studiile muzicale la Conservatorul din Bucureşti (1902-1906), cu D.G. Kiriac (teorie-solfegii), Rudolf Malcher, Gheorghe A. Dinicu şi Carl Flesch (vioară), apoi continuă să studieze vioara, între 1907 şi 1913, cu Cecilia Nitzulescu-Lupu şi Vasile Filip. Activează în capitală ca violonist în Orchestra Ministerului Instrucţiunii Publice (1906-1908), violonist concertist al Filarmonicii, şef de orchestră de muzică populară (1906-1946), concertmaistru al orchestrei Pro Musica (1938-1940).

A cules şi a prelucrat melodii populare româneşti şi a fost un interpret virtuoz al muzicii populare, susţinând numeroase turnee internaţionale. Compune muzică de cameră pe teme de inspiraţie folclorică, în general pentru vioară şi pian, cea mai importantă lucrare a sa, bucurându-se de o largă popularitate internaţională, fiind Hora staccato (1906), cunoscută mai ales în aranjamentul lui Jascha Heifetz şi orchestraţia lui P. Vladigherov.

Eusebie Mandicevschi

Scris de rutişor la 15 aprilie 2008

Eusebie MandicevschiCompozitor, dirijor de cor şi muzicolog român (Cernăuţi, 1857 — Sulz, lângă Viena, 1929), şi-a început studiile muzicale în oraşul natal, continuând la Universitatea din Viena (1875-1880), cu Eduard Hanslick (istoria muzicii, estetică muzicală), perfecţionându-se în domeniul compoziţiei tot la Viena, cu Gustav Nottebohm şi Robert Fuchs. Cariera sa are ca prim centru de greutate activitatea dirijorală: corurile Wiener Sing-Akademie (1881-1882) şi Faber-Chor (1882-1892), Hombostel-Chor, Miksch-Chor (1892-1895) şi orchestra Gesellschaft der Musikfreunde (1892-1896).

După 1896, se dedică din ce în ce mai mult carierei pedagogice, predând la Akademie für Musik und darstellende Kunst din Viena. În paralel, este arhivar şi bibliotecar muzical la Gesellschaft der Musikfreunde din Viena (1887-1929) şi dirijor al Kapelwiser-Chor şi al corului de femei „Eusebie Mandicevschi” din Viena (1901-1921). În 1897 a devenit doctor sine examine al Universităţii din Leipzig. Influenţat de creaţia clasico-romantică în mod special în privinţa muzicii sale corale, (mai mult…)

Gheorghe Mandicevschi

Scris de rutişor la 15 aprilie 2008

Compozitor şi pedagog român, fratele lui Eusebie Mandicevschi (Molodia, 1870 — Cernăuţi, 1907). Şi-a făcut studiile la Institutul de teologie din Cernăuţi şi la Akademie für Musik und darstellende Kunst din Viena, unde l-a avut ca profesor pe Eusebie Mandicevschi. Spre deosebire de fratele său, Gheorghe Mandicevschi şi-a petrecut cea mai mare parte din viaţă la Cernăuţi, unde a fost dirijor al corului Societăţii Armonia, profesor de muzică la Seminarul teologic, la Şcoala cantorală şi la şcoli secundare.

Scrie muzică de teatru (vodevilul Piatra din casă, pe un libret de Vasile Alecsandri), muzică de cameră (Cvartet de coarde, Variaţiuni pe tema unui cântec popular german) şi pentru cor (cu precădere religioasă).

Clipe şi sunete

Scris de rutişor la 14 aprilie 2008

Trio Contraste – Pastorala [ Aurel Stroe ]

[youtube:http://www.youtube.com/watch?v=Te322HecSTo]

Marius Constant

Scris de rutişor la 13 aprilie 2008

Compozitor şi dirijor francez de origine română (Bucureşti, 7 februarie 1925 – Paris, 15 mai 2004 ), şi-a început studiile la Bucureşti, unde a obţinut premiul „George Enescu” (1943), şi le-a continuat la Conservatorul Naţional de Muzică din Paris (1945-1949), iar pentru dirijat de orchestră la Şcoala normală de muzică. Marius Constant i-a avut ca profesori pe O. Messiaen, T. Aubin, N. Boulanger, J. Fournet şi A. Honegger. A cucerit premiul „Italia” în 1952, pentru baletul le Joueur de flûte („Flautistul”), a fost directorul muzical al reţelei de modulaţie de frecvenţă a O.R.T.F. (1953), apoi director muzical al Ballets de Paris de Roland Petit (1956-1966), înainte de a fi din nou învestit cu importante responsabilităţi la O.R.T.F. (1963-1967).

Apoi, a fost numit director al muzicii de balet la Opera din Paris (1973-1978), iar din 1978 este profesor al noii clase de orchestraţie şi instrumentaţie de la Conservatorul din Paris. În 1963, a pus bazele ansamblului instrumental Ars Nova, una dintre principalele formaţii franceze specializate în muzică nouă, iar în 1968 a primit Marele premiu naţional al muzicii. Primele sale lucrări au fost Haut-Voltage, balet pentru Maurice Béjart (1956), Contrepointe (1957) şi Cyrano de Bergerac (1959), balete pentru Roland Petit. Dar el s-a impus cu adevărat numai o dată cu 24 de preludii pentru orchestră, cântate în primă audiţie sub bagheta lui Leonard Bernstein în 1959. Contrar opţiunii unei mari părţi (mai mult…)

Mihai Brediceanu

Scris de rutişor la 12 aprilie 2008

Mihai Brediceanu Compozitor şi dirijor, fiul lui Tiberiu Brediceanu, s-a născut la 14 iunie 1920 (Braşov) şi s-a stins din viaţă la 4 martie 2005.

Studiile muzicale şi le realizează la Braşov şi Bucureşti (1943-1947), cu Mihail Jora (armonie, contrapunct, compoziţie), Marţian Negrea (armonie), Constantin Brăiloiu (istoria muzicii), în 1944 absolvind şi Facultatea de Drept din Bucureşti.

Din 1958 devine dirijor permanent şi apoi director al Filarmonicii din Bucureşti. Până în 1966 a fost şi prim-dirijor şi director al Operei Române din Bucureşti.

(mai mult…)

Tiberiu Brediceanu

Scris de rutişor la 12 aprilie 2008

Tiberiu BrediceanuCompozitor şi folclorist s-a născut la 2 aprilie 1877, Lugoj şi a murit la 19 decembrie 1968, Bucureşti.

Studiile şi le începe la Lugoj (1884-1891), mult timp după aceea continuându-le la Košice în Slovacia (1891-1892), Blaj (1892-1895), Sibiu (1903-1906) şi Braşov (1913-1914).

Tiberiu Brediceanu contribuie la înfiinţarea Operei Române şi a Teatrului Naţional din Cluj (1919), a Conservatorului din Cluj (1920) şi a Societăţii compozitorilor români (1920). Din 1920, devine director al Operei Române din Cluj, ulterior deţinând funcţiile de preşedinte (1928-1947) şi director (1934-1940) al Conservatorului „Astra” din Braşov, apoi de director general al Operei Române din Bucureşti (1941-1944).

(mai mult…)