Alfonso Castaldi

Compozitor român de origine italiană (Maddalone, 1874 — Bucureşti, 1942). Şi-a început studiile muzicale în oraşul natal, continuându-le la Conservatorul din Napoli (1885-1889), cu Paolo Serrao (armonie), Francesco Cilea şi Umberto Giordano (fugă, compoziţie).

Stabilindu-se în România, mai întâi a activat ca profesor de mandolină, chitară şi vioară la Galaţi (1896-1901), apoi a devenit profesor de armonie, contrapunct, compoziţie şi orchestră la Conservatorul din Bucureşti (1904-1940), între timp fiind şi inspector general al muzicii în Ministerul Artelor (1925-1929). Are o activitate susţinută de şef de orchestră, dirijând Filarmonica din Bucureşti, orchestra Asociaţiei generale muzicale „Tinerimea simfonică” etc. A participat la înfiinţarea Societăţii Compozitorilor Români (1920) şi a scris consecvent cronici muzicale.

Deşi importanţa sa ca pedagog este mult mai mare decât aceea de compozitor, Alfonso Castaldi se distinge prin faptul că a impus genul poemului simfonic şi chiar al simfoniei în cultura muzicală românească, punând în prim-plan influenţele impresionismului francez şi neoclasicismului italian şi transmiţându-le elevilor săi. Atracţia faţă de muzica programatică, rafinamentul armonic şi orchestral, construcţia echilibrată se reflectă în primul rând în creaţia sa pentru orchestră: tripticul simfonic „Il Giorno” Poema delle ore (1904), poemul simfonic Thalassa (1906), poemul simfonic pentru orchestră mare Marsyas (1907), Simfonia in la minor (1920), simfonia L’Eroe senza gloria (1925).

Alfonso Castaldi a scris şi muzică de teatru (opera-revistă Panglicarii, 1903; tragedia Glauco; opera Meşterul Manole; feeria Făt-Frumos; opereta Lupii în vatră, 1916), vocal-simfonică (Imn religios, 1917), de cameră (trei cvartete de coarde; miniaturi pentru harpă etc), corală şi vocală (în special pe versuri de poeţi italieni).


Despre autor

rutişor
Rutişor ("voltinel") prezintă sepale caduce, e lipsit de petale sau acestea sunt foarte mici şi prezintă multe stamine lungi. Plantele spontane, ce trăiesc la noi şi care aparţin acestui gen, înfloresc vara şi suportă bine umbra.

Gândurile tale