433.ro - Muzica clasica, Muzica contemporana | 433. Refugiu. Experimental » T

Anca – Nicoleta Tănase

rutişor — Mon, 31 Mar 2008 15:45:00 +0000

Compozitoare şi pianistă, s-a născut pe 7 august 1981. A studiat compoziţia la UNMB cu Dan Dediu si cu Doina Rotaru şi este în prezent membră a UCMR secţia corală, a Coralei Patriarhale „Nicolae Lungu”, dar şi profesoară la Şcoala Generală nr.174 “Constantin Brâncuşi” din Bucuresti.

A frecventat cursuri de vară de artă şi de muzică contemporană (Icon arts Breaza, Buşteni) şi a participat în calitate de corist si de profesor de pian la numeroase festivaluri (Festivalul de Muzică Corală Religioasă, Festivalul “D.G.Kiriac”) şi concerte din Bucureşti şi din tara. A scris lucrări pentru pian (3 Invenţiuni la 2 voci, Temă cu variaţiuni, Sonată monopartită, Preludiu, Suită, Joc de ape, Marionetele), flaut (O zi în pădure), clarinet (Elegie), lucrări camerale (Melancolia Păsării Rock – duo pentru tubă şi pian, Triptic - pentru cvartet de coarde, Cvintet de suflători, Sonată pentru clarinet şi pian , Waiting), muzică orchestrală (Noaptea – orchestră de coarde, Suită simfonică, Luminile Pământului – concert pentru oboi şi orchestră), operă (Demonul după M. Lermontov), muzică corală (Pluguşorul creştinesc – cor bărbătesc şi mixt, Colind – cor bărbătesc, Rugăciune, Călugărul din vechiul schit – cor mixt, Sârbă – cor mixt şi bărbătesc, Doina şi joc – cor de femei şi solistă, Cântec – cor mixt, Tâlharul pedepsit – cor voci egale, Bucură-Te Marie - cor bărbătesc).

Sigismund Toduţă

rutişor — Wed, 19 Mar 2008 17:01:17 +0000

Compozitor, muzicolog şi pedagog, Sigismund Toduţă s-a născut la 17 mai 1908 în Simeria şi a murit la 3 iulie 1991 la Cluj, România. Urmează Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj secţia pedagogică (1926-1930), cursurile de pian la clasa Ecaterinei Fotino-Negru (1926-1931) şi cele de compoziţie, cu Marţian Negrea (1930-1935).

Între 1936 şi 1938 se perfecţionează în compoziţie cu Ildebrando Pizzetti la Academia “Santa Cecilia” din Roma, asistând totodată la cursurile lui Alfredo Casella. Tot la Roma, de această dată la “Instituto Pontifico di Musica Sacra”, a obţinut în 1938 doctoratul în muzicologie.

Debutând modest prin funcţia de corepetitor la Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj şi la Opera Română din Cluj şi Timişoara (1942-1944), şi continuând ca secretar ştiinţific al Filarmonicii “Ardealul” din Cluj (1945-1949), Sigismund Toduţă devine în scurt timp în cadrul Academiei de Muzică “Gh. Dima” din acelaşi oraş, maestrul la clasa căruia a absolvit o întreagă generaţie de compozitori clujeni.

În această din urmă instituţie a predat de-a lungul anilor, începând cu 1946, teorie, armonie, contrapunct, fugă, forme şi compoziţie, tot aici fiind şef de catedră (1965-1973), rector (1962-1965), iar din 1975, profesor consultant. O altă funcţie importantă pe care a deţinut-o este şi cea de director al Filarmonicii de Stat din Cluj (1971-1974).

Printre numeroasele premii obţinute de-a lungul întregii cariere se numără premiul II “George Enescu” în 1940 (Variaţiuni simfonice pe o temă populară), premiul “Cremer” în 1943 (liedul Somnoroase păsărele). Premiul de Stat în 1953 (Concertul de coarde nr. 1) şi 1955 (Simfonia I), Premiul UCMR în 1976 (Simfonia a V-a), Premiul Academiei Române în 1974 (balada-oratoriu Mioriţa). În 1973 şi 1978 obţine Premiul UCMR pentru două din cele trei volume intitulate Formele muzicale ale Barocului în operele lui J. S. Bach – lucrare de referinţă în muzicologia analitică românească.

Cuprinzând toate genurile, de la muzică vocală, corală, camerală şi instrumentală la muzică simfonică, vocal-simfonică şi operă, creaţia sa urmează în esenţă filonul neoclasic, deopotrivă în planul limbajului şi în cel al formelor adoptate. Melodist şi polifonist prin excelenţă, Sigismund Toduţă recurge la un material modal de sinteză, cu multiple tangenţe cu universul muzicii populare arhaice. Se remarcă, în aceleşi timp, predilecţia compozitorului pentru arhitecturile de tip baroc precum passacaglia, ricercarul, fuga, canonul şi preludiul, forme ce sunt integrate în clasicele genuri ale sonatei, simfoniei şi concertului.

Vasile Timiş

rutişor — Wed, 19 Mar 2008 12:56:30 +0000

Născut în 1922, la Sighet, Timiş a studiat la UNMB, cu Ion Dumitrescu, Theodor Rogalski, Constantin Silvestri, Zeno Vancea ş.a. Dintre lucrările sale (corale, didactice, camerale, concertante şi simfonice), Fantasme – Jocuri polifonice pentru 18 instrumente de suflat a primit premiul Concursului de compoziţie “Reine Marie José”, Geneva, 1980.

Alte premii de creaţie i-au fost acordate lui Timiş de UCMR, Ministerul Culturii, Radiodifuziunea Română şi Academia Română.

Dintre lucrările sale enumerăm doar: Diafonii – Concert pentru orchestră de coarde, câte un concert pentru pian şi pentru vioară, Simfonia “N” a naturii, 2 cvintete de coarde.

Valentin Timaru

rutişor — Wed, 19 Mar 2008 12:48:36 +0000

Născut la Sibiu, în 1940. A absolvit secţia de pedagogie a Academiei “Gh.Dima” din Cluj (1964), apoi compoziţia cu Anatol Vieru (Bucureşti 1965-68) şi cu Sigismund Toduţă (Cluj 1970-72). Stabilit la Cluj, unde predă armonie, analize muzicale şi compoziţie, Timaru scrie o teză de doctorat (1982) tot sub îndrumarea lui Toduţă, despre tehnicile simfonice ale lui George Enescu. Atitudinea sa componistică rămâne mai degrabă îndreptată spre tradiţie, în prelungirea stilului lui Toduţă: o muzică construită uneori pe spectre armonice, însă sugerând mereu creaţia folclorică transilvană.

A primit premii ale UCMR, precum şi Premiul Academiei Române (1993).

Altele: Valentin Timaru@CIMEC, Valentin Timaru@UCMR

Ede Terenyi

rutişor — Wed, 19 Mar 2008 12:45:34 +0000

Născut în 1935 la Târgu-Mureş, absolvă clasa de compoziţie a lui Jodál Gábor de la Academia de Muzică din Cluj. Aici devine în 1960 asistent, actualmente este profesor universitar. Creaţia sa cuprinde peste 150 de opusuri vocal-simfonice, simfonice, camerale, corale, vocale. Amintim aici doar cele 12 concerte neobaroce, cele 7 Simfonii (Brâncuşi, Bakfark, Spaţiu şi lumină, Munţi, Păduri, Vise, Legenda Transilvaniei) sau ciclul de piese pentru orgă. În ultimii cinci ani, Terenyi a scris Variations on a theme of Benjamin Britten (pentru 16 solo-instrumente de coarde) – o comandă a orchestrei de cameră Musica Vitae din Suedia -, precum şi Variations-Bernstein (pentru 2 piane şi 2 percuţionişti), În buticul lui Don Quijote (pentru 4 percuţionişti), Brecht-Symphony (pentru ansamblu cameral) s.a.

Activitatea sa muzicologică se concretizează într-o serie de studii, sau în monografia dedicată generaţiei de compozitori din care face parte, publicată la Budapesta în 1996.

Altele: web.

Livia Teodorescu-Ciocănea

rutişor — Wed, 19 Mar 2008 12:39:56 +0000

Compozitoare şi pianistă, este conferenţiar univ. doctor la catedra de compoziţie a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucuresti. Predă compoziţie, forme şi analize muzicale şi orchestraţie. A studiat compoziţia cu Myriam Marbé, Anatol Vieru şi s-a specializat cu Margaret Lucy WiIlkins (doctorat în cotutelă la Huddersfield University, UK). A studiat pianul cu Ana Pitiş şi Ioana Minei, urmând masterclasses cu Zoltan Kocsis şi Imre Rohmann în Ungaria (1985). A fost pianist acompaniator la Opera Naţională Bucureşti între anii 1985-2001 şi este pianist colaborator al Filarmonicii G. Enescu din 2001.
A obţinut Premiul George Enescu al Academiei Române (2006) precum şi Premiile UCMR pentru baletul Le Rouge et le Noir după Stendhal (2001), Orationes aliquot Sanctae Briggite-cor mixt (2003), Romulus şi Remus (Trio pentru 2 viori şi pian) şi Tratat de Forme şi Analize muzicale (2006). A susţinut conferinţe în UK (1996, 1999), Norvegia (2005) şi USA (2003, 2005 şi 2006). A fost invitată la Composers Forum în calitate de visiting lecturer la Illinois University, Urbana-Champagn, USA (2006). A câştigat un grant internaţional de cercetare Endeavour Award 2008 – Postdoctoral Research Fellowship – la Monash University, Melbourne, Australia.
A publicat articole, în ţară şi în străinătate (în Contemporary Music Review, UK), şi cărţi precum Timbrul muzical – Strategii de compoziţie şi Tratat de Forme şi analize muzicale (Editura Muzicală, 2004, 2005). Lucrările sale sunt publicate de Editura muzicală şi Leyerle Publications USA. Creaţia sa cuprinde lucrări de muzică de cameră, vocală, lucrări simfonice şi concertante precum: D’Amore, Buna Vestire, Ritual pentru fermecarea Aerului, Lebenskraft Piano Concerto şi Le Rouge et le Noir – balet în 3 acte după Stendhal (premiera în 2000 la Opera Naţională Bucureşti, intrat în repertoriul curent al instituţiei; a doua montare la Teatrul Naţional de Operetă – 2006). Lucrările sale au fost interpretate în ţară de Filarmonica G. Enescu, Orchestra Naţională Radio, Orchestra de cameră Radio, Orchestra Operei Naţionale Bucureşti, precum şi în străinătate: Italia, Spania, Anglia, Ucraina, Republica Moldova, Germania, Danemarca, Elveţia, Australia, USA.
Muzica sa figurează pe CD-uri publicate în ţară – Antologia muzicii simfonice româneşti vol. 5, Le Rouge et le Noir (Electrecord-2006), Romanian music today 2 (Star Media Music 2007) – şi în Australia – Bridges (Move Records 2005). Ca pianistă, a interpretat pentru prima oară în ţară lucrările lui Messiaen: 7 Visions de l’Amen (cu pianista Luminiţa Berariu) şi TURANGALÎLA Symphony (pian solo cu Filarmonica G. Enescu din Bucureşti, dirijor Alain Paris). A susţinut numeroase recitaluri, în special cu basul Pompeiu Hărăşteanu.
Este fondatoarea şi preşedinta Asociaţiei Culturale Modern Classics.
A fost decorată cu ordinul naţional Meritul Cultural în grad de Cavaler, 2008.

Nicolae Teodoreanu

rutişor — Wed, 19 Mar 2008 12:34:58 +0000

S-a născut în 1962. A absolvit secţia de compoziţie de la UNMB. I-a avut profesori, printre alţii, pe Aurel Stroe (la compoziţie), Anatol Vieru, Ştefan Niculescu. A beneficiat de mai multe burse de compoziţie şi cercetare – D.A.A.D (Berlin, 1994-1995), “Herder” (Viena, 1996-1997), Kulturstiftung Rhein-Neckar-Kreis (1999), RELINK – Colegiul Noua Europă (Bucureşti, 1999-2002). Din anul 1990 este cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor “Constantin Brăiloiu”. în 1996 devine membru al secţiunii române a Consiliului Internaţional pentru Muzica Tradiţională (ICTM), iar în 1998 membru al Societăţii Internaţionale a Muzicii Noi (SIMC). Creaţia sa numără lucrări camerale (Cvartetul de coarde a fost premiat în 1991 la Concursul “Weber” de la Dresda), corale, orchestrale, în genul concertant, o cantată (Noaptea de cremene), o operă de cameră (Corabia).

Cornelia Tăutu

rutişor — Wed, 19 Mar 2008 12:32:54 +0000

S-a născut în 1938. A absolvit compoziţia la UNMB, la clasa lui Mihail Jora, frecventând în paralel cursurile pe atunci tânărului Anatol Vieru. A beneficiat apoi de un stagiu de perfecţionare la Long Island University din New York (1971-72). Este laureată a premiului de compoziţia acordat de Academia Română (1990).A lucrat ca cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor din Bucureşti şi ca redactor la Editura Muzicală. Zona componistică în care s-a exprimat o bună perioadă de timp şi pentru care a fost distinsă cu premii de specialitate o reprezintă muzica de film, Cornelia Tăutu colaborând de asemenea la coloana sonoră a numeroase spectacole de teatru. Creaţia sa este axată şi pe domeniul simfonic şi cameral. Concertul pentru orchestră de coarde, Invenţiuni I şi II pentru pian şi orchestră, Stampe, Concertul pentru pian şi orchestră, cvintetul Ecouri de colind, septetul Palingenesia etc.

Andrei Tănăsescu

rutişor — Wed, 19 Mar 2008 12:26:39 +0000

Născut în 1955, a studiat la UNMB compoziţia cu Tiberiu Olah şi pianul cu Florino Dellatola, afirmându-se apoi în viaţa muzicală românească în dubla sa calitate de compozitor şi pianist.

A participat la numeroase festivaluri de interpretare (în Olanda, Finlanda, Coreea de Nord, Japonia), a primit premii pentru activitatea pianistică, precum şi un premiu de compoziţie la concursul “Wieniawsky”, 1995. A scris muzică pentru cor, ansambluri camerale (vocal-instrumentale), muzică de scenă şi de film.