Costin Miereanu

Născut la 27 februarie 1943 în Bucureşti, a absolvit în 1966 Universitatea de Muzică din Capitală la clasa de compoziţie a lui Dan Constantinescu. Participă la Internationale Ferienkurse für neue Musik din Darmstadt (1967-1969), unde colaborează la proiectul colectiv initulat „Musik für ein Haus”, coordonat de Karlheinz Stockhausen. La Paris, între 1968 şi 1969 se perfecţionează la Groupe de recherches musicales de l’ORTF şi, cu Pierre Schaeffer, la Conservatoire national de musique. Între 1970 şi 1978 frecventează cursurile lui A. J. Greimas de la Ecole pratique des Hautes Etudes en Sciences Sociales. Tot la Paris obţine doctoratul în Semiotică Muzicală (1978) şi pe cel în Litere şi Ştiinţe Umane (1979). Este naturalizat francez din 1977.

De-a lungul timpului a fost director al Editurii Salabert (1981-1992) şi codirector artistic al Ansamblului 2e2m (1982-1985). Din 1991 conduce laboratorul Estetica artelor contemporane din cadrul CNRS, iar din 1992, Institut d’Esthétique et de Sciences de l’Art la Sorbona.

Printre distincţiile obţinute se numără Premiul Fundaţiei Europene a Culturii (1967), premiul „Enescu” (1974), premiul partiturii pedagogice acordat de SÀCEM (1992). Partiturile sale sunt publicate din 1968 de Editura Salabert, iar discografia cuprinde peste 25 de înregistrări la diverse case de discuri.

Pe lângă compoziţie, se arată interesat şi de reflecţia teoretică, publicând în acest sens numeroase studii şi articole, la care se adaugă volumul Fuite et Conquête du champ musical (Paris, 1995). Analizându-şi aici propria creaţie, autorul formulează câteva strategii componistice inspirate de teoria morfogenetică (preocupări similare se întâlnesc şi la Aurel Stroe) şi de cea a fractalilor (propune conceptul de „formă-labirint”).

De altfel, demersul componistic al lui Costin Miereanu este dominat de o concepţie interdisciplinară, poliartistică, compoziţia muzicală fiind văzută, din perspectiva semioticii narative, ca o „scenografie muzicală”. Un anumit filon narativ străbate întreaga sa creaţie; o dramaturgie însă nu de tip programatic, ci abstract, circumscrisă imanenţei muzicale.

Creaţia sa cuprinde muzică pentru orchestră, pentru ansamblu instrumental, vocală şi vocal-simfonică, instrumentală (flaut, clarinet, fagot, saxofon, percuţie, pian, clavecin, chitară, chitară electrică, orgă), operă, balet şi câteva lucrări cu un caracter pedagogic.


Despre autor

rutişor
În umbra brazilor picoteşte rutişor ("Thalictrum aquilegifolium"): cea mai uşoară "aigrette" alb-liliachie, pentru că mulţimea florilor îndesate n-au petale, ci numai un belşug de stamine lungi, fine ca firişorii de pene şi răcoros parfumate.

un răspuns la “Costin Miereanu”

  1. Raluca Munteanu spune:

    Sunt studenta la UNMB in anul II la muzicologie si as dori va rog daca se poate cat mai curand sa imi trimiteti o analiza a sonatei „Hommage a Prokofiev” deoarece lucrez la programul de sala de la Saptamana muzicii contemporane de anul acesta.
    Va multumesc

Gândurile tale