Dimitrie Cuclin

Personalitate de tip enciclopedic, Cuclin a trăit între 1885-1978. După ce a absolvit studii de vioară (cu Robert KIenck) şi compoziţie (cu Alfonso Castaldi) în Bucureşti (1903-07), Cuclin a urmat stagii de perfecţionare în compoziţie la Conservatoire National de Musique (1907) şi la Schola Cantorum (1908-1914) din Paris, cu Ch.M.Widor şi Vincent d’Indy. în perioada interbelică a predat la Conservatorul bucureştean istoria muzicii, estetică, forme şi analize muzicale, armonie, contrapunct, compoziţie. De asemenea, a fost profesor de vioară la City Conservatory of Music şi la Brooklyn College of Music din New York (1924-1930).
A scris studii, eseuri, diverse articole despre muzică în presa românească, dar şi parabole, poezii, sonete, romane, piese de teatru, a tradus în limba română librete de operă (Samson şi Dalila de Saint-Säens), texte de oratorii (de Bach şi Händel) şi versete din Ovidiu. Este autorul singurului tratat de Estetică muzicală din literatura românească.
Compozitorul Cuclin (distins cu Premiul I de compoziţie „G.Enescu”, cu Premii ale Academiei Române şi alte Premii naţionale) a scris genuri inedite de muzică de teatru (operă-madrigal, poem dramatic, spectacol tragic etc.), muzică vocal-simfonică, 20 de simfonii şi alte piese orchestrale, piese camerale şi corale, lieduri. în propria creaţie, ca şi în scrierile sale, Cuclin rămâne consecvent liniei lui d’Indy de păstrare a unor canoane clasice ale formelor muzicale. Ostil faţă de atonalism şi muzica experimentală de după 1950, Cuclin priveşte însă într-un mod original funcţionalismul tonal, propunând o reformă radicală a acestuia.

Altele:
Dimitrie Cuclin@UCMR


Despre autor

rutişor
În umbra brazilor picoteşte rutişor ("Thalictrum aquilegifolium"): cea mai uşoară "aigrette" alb-liliachie, pentru că mulţimea florilor îndesate n-au petale, ci numai un belşug de stamine lungi, fine ca firişorii de pene şi răcoros parfumate.

Gândurile tale