Dumitru Kiriac-Georgescu

Dumitru Kiriac-GeorgescuCompozitor şi folclorist român (Bucureşti, 1866 — id., 1928), studiază mai întâi la Conservatorul din Bucureşti (1880-1885), apoi la Conservatorul din Paris, unde îi are ca profesori pe E. Pessard (armonie), Theodore Dubois (contrapunct), Charles-Marie Widor (compoziţie) şi, în sfârşit, la Schola cantorum din Paris (1892-1897), cu Vincent d’Indy (compoziţie). A fost licenţiat al Facultăţii de Drept din Bucureşti. Activitatea sa de dirijor de cor începe la Capela română din Paris (1894-1899).

După reîntoarcerea în ţară, D.G. Kiriac pune bazele Societăţii Corale „Carmen” (1901-1928), al cărei dirijor va fi timp de aproape trei decenii, în acelaşi timp dirijând corul bisericii Sf. Spiridon-Nou şi corul bisericii Domniţa Bălaşa (1909-1921). În paralel, a fost profesor de teorie-solfegii, armonic şi ansamblu coral la Conservatorul bucureştean (1900-1928). A fost membru fondator al Societăţii Compozitorilor Români (1920), activând în favoarea înfiinţării Arhivei de Folclor a Societăţii. Orientarea muzicii corale şi vocale a lui D.G. Kiriac este legată de valorificarea folclorului ţărănesc şi a trăsăturilor modale ale acestuia. Autorul adoptă cu precădere genul miniaturii corale, multe dintre coruri recurgând chiar la melodia folclorică autentică.

Prelucrările sale se disting prin rafinamentul melodic şi prin păstrarea formulelor modale, care le conferă originalitate (Am umblat pădurile; Codrule, codruţule; Morarul; Hai, hai murgule, hui! etc). Pornind de la filonul cântărilor bizantine, D.G. Kiriac este unul dintre compozitorii care a mers pe drumul valorificării vechilor melodii psaltice, epurate de ornamentică (Cântările Liturghiei pentru copii şi popor, 1926; Liturgia psaltică; Îngerul a strigat, Axionul învierii, 1902). Liturghia psaltică este o lucrare monumentală, în care se îmbină momentele omofone cu cele contrapunctice, stilul arhaic cu cel contemporan, muzica bizantină cu folclorul. Îi datorăm şi muzică pentru voce şi pian, în general pe teme populare româneşti: Ciobănaş de la miori, Pe cărare sub un brad, Fata şi cucul. D.G. Kiriac semnează mai multe culegeri dc folclor, printre care Cântece populare româneşti culese cu ajutorul fonografului, manuscris îngrijit de C. Brăiloiu (1928), Cântece populare româneşti (Bucureşti, 1960) şi numeroase lucrări didactice (cântece, coruri, solfegii etc).


Despre autor

rutişor
Rutişor ("Thalictrum aquilegifolium") este o specie luxuriantă, elegantă, înaltă de 1-1,5 m., cu flori sidefii, mov sau roz, ori cu flori albe (culoare dată de staminele numeroase dispuse sferic), grupate în panicule corimbiforme. Preferă locurile cu exces de umiditate.

un răspuns la “Dumitru Kiriac-Georgescu”

  1. nella spune:

    as dori mai multe informatii despr D.G.Kiriac!!!
    Multumesc

Gândurile tale