Gavriil Musicescu

Gavriil Musicescu Compozitor şi dirijor de cor român (Ismail, 1847 — laşi, 1903). Şi-a făcut studiile la Conservatorul din Iaşi (1864-1866) şi apoi la cel din Sankt-Petersburg (1870-1872). Începe pe post de corist în corul mitropolitan şi în cel al Teatrului Naţional din Iaşi (1864-1866), apoi activează ca profesor de muzică la seminarul din Ismail (1866-1870). În ultimele trei decenii ale secolului al XlX-lea, activitatea lui este strâns legată de viaţa muzicală ieşeană. După 1872 devine profesor de armonie (1871-1903) şi director (1901-1903) al Conservatorului, în paralel fiind dirijor al corului mitropolitan (1876-1903) şi un timp profesor de muzică la Şcoala normală (1899-1903).

Dacă în acest timp a părăsit capitala Moldovei, a făcut-o doar pentru turneele realizate ca dirijor de cor în ţară şi peste hotare. Gavriil Musicescu a dus o muncă susţinută şi de mare importanţă în domeniul culegerii, notării şi prelucrării folclorului românesc şi mai ales al transcrierii repertoriul de strană tradiţional din notaţia psaltică în notaţia liniară. În contextul ultimelor decenii ale secolului al XlX-lea, rolul lui Gavriil Musicescu în definirea genului miniaturii corale şi în transcrierea şi armonizarea melodiilor populare este de mare importanţă. Ciclul 12 melodii naţionale (1889), care cuprinde, printre altele, Moş bătrân, Stăncuţa, Răsai lună. Baba şi moşneagul, deşi păstrează legătura cu tonalitatea, pune în evidenţă pentru prima oară dimensiunea modală, Gavriil Musicescu făcând apel la raporturi funcţionale noi între diferitele trepte ale modurilor populare întrebuinţate. Scriitura este omofonă, iar structura armonică este simplă, desprinzându-se totuşi de rigorile armoniei clasice.

În privinţa muzicii corale religioase şi psaltice (anastasimatare, axioane, catavasii etc), compozitorul pune în evidenţă şi ştiinţa lui contrapunctică, deşi structurile omofone continuă să predomine. Cea mai mare parte a repertoriului său de cântări bisericeşti este caracterizată de aspectul monumental, trăsătură preluată de la muzica religioasă rusă. Gavriil Musicescu a mai compus şi muzică pentru pian şi vocală, dar importanţa sa rămâne indisociabilă de repertoriul coral laic şi religios.


Despre autor

rutişor
Rutişor ("Thalictrum aquilegifolium") este o specie luxuriantă, elegantă, înaltă de 1-1,5 m., cu flori sidefii, mov sau roz, ori cu flori albe (culoare dată de staminele numeroase dispuse sferic), grupate în panicule corimbiforme. Preferă locurile cu exces de umiditate.

un răspuns la “Gavriil Musicescu”

  1. catalin spune:

    dupa parerea mea cel mai mare compozitor roman in aria muzicii corale… si ironic nu este amintit in nicio carte de educatie muzicala… foarte mare pacat.. citeam intro carte de educatie muzicala de clasa a 6-a si era postat aurel temisan sau cum boala il cheama si este numit mare muzicant roman.. dar marele gavriil musicescu nu este nici macar mentionat…

Gândurile tale