Iancu Dumitrescu

Iancu DumitrescuS-a născut în 1944 la Sibiu şi a studiat compoziţia la UNMB (1963-1968, cu Alfred Mendelsohn). Din 1978 a frecventat în Germania cursurile de dirijat ale lui Sergiu Celibidache, personalitate prin intermediul căreia s-a familiarizat cu abordarea fenomenologică a muzicii. În 1976 fondează Ansamblul de Muzică experimentală „Hyperion” (devenit din 1997 „Hyperion International”), angajat în promovarea muzicii româneşti de avangardă. Împreună cu Ana-Maria Avram înfiinţează în 1990 la Paris casa de discuri Edition Modem.

Lucrările sale sunt publicate de edituri din România, Franţa, Germania, Anglia şi SUA. Este membru al UCMR (Bucuresti) si SACEM din Paris. Premiul Uniunii Compozitorilor în anul 1989. Opera sa este editată, la Editions Salabert (Paris), Gerig Musikverlage (Köln), ReR Megacorp (Londra), Edition RZ – Berlin l’Escargot – CBS Disques (Paris) ARTGallery (Paris), Generation Unlimited (New-York & Boston), Electrecord si Editura muzicală (Bucureşti). Opera Omnia a apărut pe 18 CD la EDITION MODERN (Londra – Paris).

Contribuţii muzicologice importante: Structure & Freedom în revista Resonance, (Volumul 6, nr.1) 1997, Londra; Ecriture: Iancu Dumitrescu în revista Revue et Corrigée (nr. 29) 1996, Grenoble; Iancu Dumitrescu, ‘On the inside looking in‘ în rev. Banannafish, 1998, Los Angeles; ‘In the land of the ninth sky‘: Iancu Dumitrescu and Ana-Maria Avram in rev. Music Works (nr. 71) 1998, Toronto; Volumul „Iancu Dumitrescu: Provocateur de Acousmatique„(Artgallery) -1996, Paris; versiunea engleză ReR MEGACORP (London) – 2002. Creaţia sa cuprinde în jur de 130 de opus-uri camerale, simfonice, electroacustice şi muzică asistată de ordinator.

lancu Dumitrescu s-a distanţat de-a lungul timpului deopotrivă de rigorile serialismului şi de libertăţile aleatorismului. Opţiunea sa creativă este, în schimb, tributară unei concepţii recuperatoare, ce pune accent pe primordialitatea sunetului. Muzica sa se află astfel la confluenţa mai multor curente ale ultimelor decenii.

Spectralismul, arhetipalismul sau acusmatismul îi influenţează în egală măsură gândirea componistică, toate trei investigând în modalităţi specifice lumea interioară a sunetului, dinamica moleculară a acestuia. Într-o asemenea viziune, macro-organizarea la nivelul structurii globale a piesei este înlocuită de micro-oganizarea sunetului însuşi. De aici derivă şi preocuparea compozitorului pentru timbralităţi inedite, create fie într-un mediu electro-acustic, fie prin apel la instrumente de construcţie artizanală – adesea din clasa percuţiilor metalofone (Cogito/Trompe l’oeil, Monades, Pierres Sacrées). Specifică este şi utilizarea frecventă a instrumentelor cu registru grav, bogate în spectru armonic (Medium II şi III, Movemur et sumus, Aulodie mioritică).


Despre autor

rutişor
Rutişor ("voltinel") prezintă sepale caduce, e lipsit de petale sau acestea sunt foarte mici şi prezintă multe stamine lungi. Plantele spontane, ce trăiesc la noi şi care aparţin acestui gen, înfloresc vara şi suportă bine umbra.

Gândurile tale