Liviu Glodeanu

S-a născut în judeţul Cluj, în 1938, s-a stins din viaţă când încă nu împlinise 40 de ani, în 1978, la Bucureşti. A studiat la actuala Academie de Muzică din Cluj (1955-57, printre alţii armonia cu Liviu Comes) şi la UNMB (1957-61, compoziţia cu Marţian Negrea).

A lucrat pentru scurt timp ca profesor de muzică (1961-63), ca cercetător ştiinţific la Institutul bucureştean de folclor (1961-62), apoi ca lector la Filarmonica „G.Enescu” din Bucureşti.

A publicat studii şi eseuri, compoziţiile sale au fost premiate de UCMR şi de Academia Română. Figură proeminentă a generaţiei sale, Glodeanu rămâne, în scurta sa existenţă, unul din cei mai importanţi compozitori români de după 1950.

Profunzimea atitudinii sale modern-novatoare rămâne o trăsătură consecventă în toate genurile abordate: muzică de teatru şi de film, opera Zamolxe (1969), opera-balet Ulysse (1972), lucrări vocal-simfonice (oratoriul Un pământ numit România, 1977), simfonice (Studii pentru orchestră, 1967; Simfonii pentru instrumente de suflat, 1971), concertante, camerale (2 cvartete de coarde, Invenţiuni pentru cvartet de suflători şi percuţie, 1963), corale (Incantaţie pentru cor mixt, flaut, clarinet şi percuţie, 1965; Sabaracalina pentru cor mixt, 1973), vocale.


Despre autor

rutişor
În umbra brazilor picoteşte rutişor ("Thalictrum aquilegifolium"): cea mai uşoară "aigrette" alb-liliachie, pentru că mulţimea florilor îndesate n-au petale, ci numai un belşug de stamine lungi, fine ca firişorii de pene şi răcoros parfumate.

Gândurile tale