Concert cameral [ 17 iunie ]

Scris de rutişor la 12 iunie 2009

Sala Auditorium (Muzeul Naţional de Artă, Bucureşti) – miercuri, 17 iunie 2009, orele 19:00

Interpretează Orchestra de Cameră Radio

Dirijor: Neil Thomson
Solist: Alexandru Tomescu – vioară

Program:

G. Rossini – Uvertura Tancredi
J.Haydn – Concertul nr.1 în do major pentru vioara si orchestra HA:1
F. Mendelssohn – Uvertura Frumoasa Melusine op 32
M. Ravel – Muzica baletului Ma Mere l’Oye

[ informaţie preluată de aici ]

Diana Rotaru

Scris de cercer la 27 aprilie 2009

Diana RotaruNăscută în Bucureşti în anul 1981, Diana Rotaru a studiat compoziţia cu Ştefan Niculescu şi Dan Dediu la Universitatea Naţională de Muzică din acelaşi oraş, unde a obţinut şi o diplomă de master (în 2006), iar în prezent este doctorandă (din 2008). A fost studentă prin schimb Erasmus la Conservatorul Naţional Superior de Muzică şi Dans din Paris (2005-2006), unde a urmat cursurile profesorilor Frédéric Durieux, Michael Lévinas, Yann Geslin, Luis Naon şi Tom Mays. A participat la diverse cursuri de specializare printre care Acanthes (Metz, 2008), Voix Nouvelles (Royaumont, 2002 şi 2006) şi Seminarul Bartok (mai mult…)

Olguţa Lupu

Scris de rutişor la 4 iunie 2008

Olguta Lupu (n. 1969) absolvă Liceul “G. Enescu” din Bucureşti la clasa de pian a prof. Ludmila Popişteanu şi Academia de Muzică din Bucureşti – secţia compoziţie, clasa prof. univ. Tiberiu Olah. Profesor titular la Liceul “G. Enescu” – Bucureşti (1993-1997), unde predă armonie, contrapunct, forme şi teorie muzicală. Din 1997 – cadru didactic la catedra de teoria muzicii şi citire partituri a Universităţii de Muzică – Bucureşti. Obţine diploma de doctor în muzicologie în 2004, cu teza intitulată Aspecte ale ritmului şi timpului în muzica secolului XX, elaborată sub îndrumarea prof. univ. Octavian Nemescu. Este membră a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. (mai mult…)

Diana Vodă-Nuţeanu

Scris de rutişor la 8 mai 2008

Diana Nuţeanu (n. 1 decembrie 1967, Bucureşti), compozitoare şi pianistă, a studiat pianul cu Daniela Ioan şi cu Gabriela Enăşescu la Liceul „George Enescu” între 1978 şi 1986. A studiat apoi compoziţia cu Dan Constantinescu la UNMB între 1986 şi 1990 şi tot aici a fost doctorand între 1990-1991. A urmat studii de compoziţie în Polonia în 1991 şi în Darmstadt în 1992 şi a studiat cu Franco Donatoni la Accademia Chigiana în 1993. În 2001, şi-a obţinut doctoratul în muzicologoie la UNMB.

Printre premiile câştigate se găsesc o menţiune la Târgu Mureş (1988), Premiul al III-lea la Cluj-Napoca (1989, pentru Cvintet) şi Premiul I la Iaşi (1989, pentru Trei Miniaturi) şi alte premii în Bucureşti (Premiul I, 1993, pentru Cântec; Premiul I, 1994, pentru Orchestra copiilor; menţiune, 1995, pentru Umbra nopţii; Premiul al III-lea, 1997, pentru Elegia; menţiune, 1997, pentru Scherzo). (mai mult…)

Ciprian Gabriel Pop

Scris de rutişor la 5 mai 2008

Născut în 1977, a studiat compoziţia cu Cornel Ţăranu, orchestraţie cu Cristian Misievici, armonie cu Ede Terenyi şi contrapunct cu Dan Voiculescu la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Obţine licenţa în anul 2000. În anul 2001 obţine licenţa de studii aprofundate în domeniul Stilisticii compoziţionale. În anul 2005 obţine titlul de doctor în compoziţie muzicală cu teza Aspecte ale scriiturii pentru orchestrã şi muzicã de cameră în muzica contemporană.

Printre premiile obţinute se găsesc şi Premiul special al UCMR la Concursul Naţional Alexandru Zirra din Iaşi cu lucrarea Sonata Clasica pentru clarinet şi pian – 2003, Premiul UCMR pentru lucrarea Patima Pământului pentru orchestră (primă audiţia absolută: 18.03.2004 şi 19.03.2004, Ateneul Român, Orchestra George Enescu, dirijor Horia Andreescu), Premiul al III-lea la Concursul Internaţional Reinl Stiftung din Viena, cu lucrarea Simfonia de cameră – 2008.

Activitatea pedagogică şi-o desfăşoară la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca cu disciplinele Forme Muzicale, Citire de partituri, Teoria instrumentelor, Teorie-Solfegiu-Dictat şi Informatică muzicală. A creat laboratorul disciplinei Tehnici de compoziţie asistată de calculator unde susţine cursul Tehnologia muzicii electronice şi este (mai mult…)

Iulia Cibişescu-Duran

Scris de rutişor la 2 mai 2008

Iulia Cibişescu-Duran (n. 2 mai 1966, Deva), compozitoare română, a studiat pianul cu Zoiţa Sfârlea la Liceul de Muzică din Cluj-Napoca Iulia Cibisescu-Duranîntre 1972-1984 şi ulterior compoziţia cu Cornel Ţăranu la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca între 1985-1990. Aici, a studiat dirijatul de orchestră cu Petre Sbârcea şi Emil Simon între 1991-1996 şi a fost licenţiată în compoziţie şi în dirijat orchestră. Şi-a obţinut doctoratul în muzicologie în 2001 şi a participat la cursuri de măiestrie în Franţa şi în Germania între 1995-1997.

A predat contrapunct, teorie, armonie, istoria muzicii la Liceul de Muzică din Cluj-Napoca între 1990 şi 1995 şi apoi drept asistent, respectiv profesor de citire de partituri (din 1998) la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”. A susţinut conferinţe în Germania, Moldova şi România, iar a avut muzica interpretată în Germania şi România.

Printre numeroasele premii obţinute se găsesc şi premii ale competiţiei „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca (Premiul al II-lea, 1987 pentru Sonata (pian); Premiul I, 1989, pentru Trio; Premiul I, 1990, pentru Cantata nr.2;Premiul Uniunii Compozitorilor Români, 1991, pentru Cvartetul de coarde nr.1 ), Premiul I la Concursul Naţional de Compoziţie şi Premiul Televiziunii Române, ambele în 1996 la Iaşi pentru Ciclul de lieduri Melancolia Egeei (pentru soprană, mezzosoprană şi pian) şi două premii la Concursul Lucian Blaga – 1996 – Trei lieduri (pentru soprană şi orchestră de cameră), 1999, pentru Trei lieduri (pentru tenor, violă şi pian). (mai mult…)

Tudor Feraru

Scris de rutişor la 30 aprilie 2008

Tudor Feraru (n. 1976, Cluj-Napoca) este un compozitor şi pianist român.

A studiat compoziţia cu Cornel Ţăranu şi orchestraţie cu Petru Sbârcea la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, unde a fost licenţiat în 2001 în ambele domenii. A studiat compoziţia cu Daniel Omar la Universitatea Ontario din Canada între 2001 şi 2004 şi cu Stephen Chatman la University of British Columbia din 2004, unde lucrează la doctoratul său. A beneficiat de două burse ale Fundaţiei „Sigismund Toduţă” din Cluj-Napoca (1998, 2000), a participat la cursuri de măiestrie în Český Krumlov din Republica Cehă (1998–1999) şi a obţinut bursa internaţională a Universităţii Ontario (2001–2003).

Ca pianist, a susţinut concerte în Canada şi în România şi de multe ori a interpretat propriile lucrări. Este cunoscut şi drept dirijor, iar lucrările sale includ muzică orchestrală, de cameră, corală, vocală, electroacustică şi pentru pian, fiind interpretate în Canada şi în Europa.

Mai jos menţionăm o selecţie din lucrările sale:

Orchestrală: Unforgotten Seasons, pentru orchestră de cameră, 2002; Concerto, pentru pian şi orchestră, 2003; Riccochet, pentru orchestră, 2006

Camerală: Il Passaggio, pentru flaut şi pian, 1998; Trei bagatele, (mai mult…)

Dorel Paşcu-Rădulescu

Scris de rutişor la 21 aprilie 2008

Dorel Pascu-RadulescuS-a născut în 1947 la Sebeş. Studii muzicale (vioara) la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. Este remarcat ca solist şi concert-maestru în concertele şi turneele întreprinse de orchestra Camerala în mai multe ţări europene.

La început asistent universitar, în cele din urmă profesor la disciplina „muzica de cameră”, ajunge cu studenţii săi la rezultate remar­cabile; presa de specialitate vorbea la vremea respectivă despre „şcoala miraculoasă a profesorului Dorel Paşcu-Rădulescu” (Muzica, nr.1-2, 1982). Susţine numeroase concerte de cameră (ca violonist şi violist) în formaţii de trio şi cu cvartetul Forum.

Odată cu înfiinţarea orchestrei Concerto se afirmă şi ca dirijor, cu remarcabile apariţii pe scene importante ale Capitalei, ale unor centre muzicale din ţară, dar şi în străinătate.

(mai mult…)

Eduard Caudella

Scris de rutişor la 17 aprilie 2008

Compozitor şi violonist (Iaşi, 1841 — id., 1924), studiază muzica atât în ţară (1850-1853), cât şi la Berlin (1853-1857), cu Hubert Riess (vioară), Carol Böhmer (armonie), Adolph Riess (pian), apoi la Dreieschenheim (1857), ulterior cu Henri Vieuxtemps, la Paris (1857-1858), din nou Ia Berlin (1859-1860) şi, în sfârşit, la Frankfurt pe Main (1860-1861), tot cu Vieuxtemps. Într-o primă etapă, este violonist al curţii lui Alexandru Ioan Cuza (1861-1864), profesor de vioară (1861-1901), de orchestră şi mai târziu director (1893-1901) al Conservatorului din Iaşi. În paralel, tot la Iaşi, a activat ca dirijor al Teatrului Naţional (1861-1875), al Trupei germane de teatru (1868-1870) şi al Operei italiene (1870-1874). De asemenea, a fost profesor de estetică muzicală la Universitatea din Iaşi (1875-1877). Ca violonist concertist, are o carieră strălucită atât în ţară, cât şi peste hotare. Printre cei care s-au bucurat de îndrumările sale ca profesor în particular s-a aflat, copil fiind, George Enescu. Eduard Caudella a condus formaţii de muzică de cameră în Iaşi, desfăşurând o activitate susţinută de popularizare a creaţiei clasice universale, prin prezentarea de concerte la pupitrul orchestrei Conservatorului. Este unul dintre cei mai importanţi compozitori români ai perioadei de la sfârşitul secolului al XlX-lea şi începutul secolului XX. (mai mult…)

Eduard Wachmann

Scris de rutişor la 16 aprilie 2008

Compozitor şi dirijor (Bucureşti, 1836 — id., 1908), îşi începe studiile la Bucureşti cu tatăl său, I.A.Wachmann (teorie-solfegii, pian), continuă la Viena cu Gustav Nottebohm (armonie, contrapunct) şi în sfârşit la Conservatorul din Paris (1859-1863), cu Henry Reber (armonie), Michel Carafa (contrapunct, fugă), A.-F. Marmontel (pian) şi Francois Benoist (orgă). Activitatea lui ca dirijor al teatrelor naţionale din Craiova (1853-1857) şi Bucureşti (1863-1864) acoperă primii zece ani de carieră, ulterior centrul de greutate având să-l ocupe pedagogia: profesor de pian şi armonie (1864-1903) şi director (1869-1903) al Conservatorului din Bucureşti.

În paralel, tot în capitală, Eduard Wachmann a fost fondator, dirijor şi director al (mai mult…)