Recital de muzică corală românească

Scris de rutişor la 19 martie 2009

Studioul de concerte „Mihail Jora” – joi 26 martie 2009, ora 19:00

CORUL ACADEMIC RADIO

Dirijor: DAN MIHAI GOIA

În program:

Muzică corală compozitoare române

Lucrări de: F. Donceanu, I. Odăgescu Ţuţuianu, D. Rotaru, D. Vodă, M. Vosganian

[ informaţie preluată de aici ]


Gheorghe Cucu

Scris de rutişor la 17 mai 2008

Compozitor român (Pueşti-Târg, Vaslui,11 februarie 1882 — Bucureşti, 24 august 1932), şi-a început studiile la Şcoala de cântăreţi bisericeşti din Bârlad (1890-1898), apoi a frecventat Conservatorul din Bucureşti (1899-1905) unde îi are ca profesori pe D.G. Kiriac (armonie, contra­punct, dirijat coral) şi Ed. Wachmann (armonie). La Paris îşi continuă studiile de armonie şi contrapunct cu Georges Caussade (1907-1908) şi apoi cu Vincent d’Indy (contra­punct, orchestraţie), la Schola cantorum (1908-1911).

Chiar înainte de a-şi termina studiile, Gheorghe Cucu devine cântăreţ de strană la Brăila şi apoi dirijor de cor, din 1904 până în 1932, la biserica Brezoianu din Bucureşti. De asemenea, este dirijor secund al Societăţii corale „Carmen” (1901-1907; 1912-1928), dirijor al corului cape­lei române din Paris (1907-1911) şi al corului Mitropoliei din Bucureşti (1912-1932). Cariera sa pedagogică se desfă­şoară cu precădere la Conservatorul bucureştean, ca profe­sor de armonie, teorie şi solfegii (1918-1932), dar şi la Academia de Muzică Religioasă din Bucureşti, unde a fost profesor de armonie din 1928 până în 1932. În 1919 este distins cu premiul al Il-lea de compoziţie „George Enescu”, iar în 1925 cu premiul Societăţii compozitorilor din România. (mai mult…)

Diana Vodă-Nuţeanu

Scris de rutişor la 8 mai 2008

Diana Nuţeanu (n. 1 decembrie 1967, Bucureşti), compozitoare şi pianistă, a studiat pianul cu Daniela Ioan şi cu Gabriela Enăşescu la Liceul „George Enescu” între 1978 şi 1986. A studiat apoi compoziţia cu Dan Constantinescu la UNMB între 1986 şi 1990 şi tot aici a fost doctorand între 1990-1991. A urmat studii de compoziţie în Polonia în 1991 şi în Darmstadt în 1992 şi a studiat cu Franco Donatoni la Accademia Chigiana în 1993. În 2001, şi-a obţinut doctoratul în muzicologoie la UNMB.

Printre premiile câştigate se găsesc o menţiune la Târgu Mureş (1988), Premiul al III-lea la Cluj-Napoca (1989, pentru Cvintet) şi Premiul I la Iaşi (1989, pentru Trei Miniaturi) şi alte premii în Bucureşti (Premiul I, 1993, pentru Cântec; Premiul I, 1994, pentru Orchestra copiilor; menţiune, 1995, pentru Umbra nopţii; Premiul al III-lea, 1997, pentru Elegia; menţiune, 1997, pentru Scherzo). (mai mult…)

Iulia Cibişescu-Duran

Scris de rutişor la 2 mai 2008

Iulia Cibişescu-Duran (n. 2 mai 1966, Deva), compozitoare română, a studiat pianul cu Zoiţa Sfârlea la Liceul de Muzică din Cluj-Napoca Iulia Cibisescu-Duranîntre 1972-1984 şi ulterior compoziţia cu Cornel Ţăranu la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca între 1985-1990. Aici, a studiat dirijatul de orchestră cu Petre Sbârcea şi Emil Simon între 1991-1996 şi a fost licenţiată în compoziţie şi în dirijat orchestră. Şi-a obţinut doctoratul în muzicologie în 2001 şi a participat la cursuri de măiestrie în Franţa şi în Germania între 1995-1997.

A predat contrapunct, teorie, armonie, istoria muzicii la Liceul de Muzică din Cluj-Napoca între 1990 şi 1995 şi apoi drept asistent, respectiv profesor de citire de partituri (din 1998) la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”. A susţinut conferinţe în Germania, Moldova şi România, iar a avut muzica interpretată în Germania şi România.

Printre numeroasele premii obţinute se găsesc şi premii ale competiţiei „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca (Premiul al II-lea, 1987 pentru Sonata (pian); Premiul I, 1989, pentru Trio; Premiul I, 1990, pentru Cantata nr.2;Premiul Uniunii Compozitorilor Români, 1991, pentru Cvartetul de coarde nr.1 ), Premiul I la Concursul Naţional de Compoziţie şi Premiul Televiziunii Române, ambele în 1996 la Iaşi pentru Ciclul de lieduri Melancolia Egeei (pentru soprană, mezzosoprană şi pian) şi două premii la Concursul Lucian Blaga – 1996 – Trei lieduri (pentru soprană şi orchestră de cameră), 1999, pentru Trei lieduri (pentru tenor, violă şi pian). (mai mult…)

Tudor Feraru

Scris de rutişor la 30 aprilie 2008

Tudor Feraru (n. 1976, Cluj-Napoca) este un compozitor şi pianist român.

A studiat compoziţia cu Cornel Ţăranu şi orchestraţie cu Petru Sbârcea la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, unde a fost licenţiat în 2001 în ambele domenii. A studiat compoziţia cu Daniel Omar la Universitatea Ontario din Canada între 2001 şi 2004 şi cu Stephen Chatman la University of British Columbia din 2004, unde lucrează la doctoratul său. A beneficiat de două burse ale Fundaţiei „Sigismund Toduţă” din Cluj-Napoca (1998, 2000), a participat la cursuri de măiestrie în Český Krumlov din Republica Cehă (1998–1999) şi a obţinut bursa internaţională a Universităţii Ontario (2001–2003).

Ca pianist, a susţinut concerte în Canada şi în România şi de multe ori a interpretat propriile lucrări. Este cunoscut şi drept dirijor, iar lucrările sale includ muzică orchestrală, de cameră, corală, vocală, electroacustică şi pentru pian, fiind interpretate în Canada şi în Europa.

Mai jos menţionăm o selecţie din lucrările sale:

Orchestrală: Unforgotten Seasons, pentru orchestră de cameră, 2002; Concerto, pentru pian şi orchestră, 2003; Riccochet, pentru orchestră, 2006

Camerală: Il Passaggio, pentru flaut şi pian, 1998; Trei bagatele, (mai mult…)

Corul de copii şi tineret „Symbol”

Scris de rutişor la 28 aprilie 2008

Corul „Symbol” a fost înfiinţat la data de 18 septembrie 1990 de către profesorul Jean Lupu cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist, aducând o notă de unicitate în peisajul muzicii româneşti.

Corul Symbol2Membrii corului sunt elevi, studenţi, precum şi un număr restrâns de absolvenţi ai unor facultăţi, cu toţii solfegişti şi cu credinţă în Dumnezeu. Obiectivele precizate în statutul corului sunt de a populariza, cu predilecţie, creaţia naţională, laică şi religioasă, precum şi de a contribui la înăţarea spirituală a auditoriului şi la retuşarea imaginii despre copiii României.

În fiecare an, corul „Symbol” susţine concerte în Bucureşti şi în alte localităţi ale ţării (Slatina, Brăila, Buşteni, Zalău, Timişoara, Ploieşti, Sinaia, Piteşti, Curtea de Argeş, Râmnicu-Vâlcea, Drobeta Turnu-Severin, Ineu, Năvodari, Lehliu, Durău, Hangu, Brâncoveni, Băişoara, Cerbureni, Dragomireşti, Roşu etc.) şi cântă la Liturghie în biserici şi catedrale din Bucureşti şi din ţară. (mai mult…)

Concert simfonic 24/25 aprilie

Scris de rutişor la 22 aprilie 2008

Ateneul Român

Joi 24 aprilie/Vineri 25 aprilie, ora 19.00

Orchestra Simfonică a Filarmonicii “GEORGE ENESCU”

Dirijor:Jochen Wehner

Solist: Ion Ivan Roncea

Corul Filarmonicii “George Enescu”

Dirijor Iosif Ion Prunner

În program lucrări de Bach, Handel, Mendelssohn; detalii aici.

Eduard Caudella

Scris de rutişor la 17 aprilie 2008

Compozitor şi violonist (Iaşi, 1841 — id., 1924), studiază muzica atât în ţară (1850-1853), cât şi la Berlin (1853-1857), cu Hubert Riess (vioară), Carol Böhmer (armonie), Adolph Riess (pian), apoi la Dreieschenheim (1857), ulterior cu Henri Vieuxtemps, la Paris (1857-1858), din nou Ia Berlin (1859-1860) şi, în sfârşit, la Frankfurt pe Main (1860-1861), tot cu Vieuxtemps. Într-o primă etapă, este violonist al curţii lui Alexandru Ioan Cuza (1861-1864), profesor de vioară (1861-1901), de orchestră şi mai târziu director (1893-1901) al Conservatorului din Iaşi. În paralel, tot la Iaşi, a activat ca dirijor al Teatrului Naţional (1861-1875), al Trupei germane de teatru (1868-1870) şi al Operei italiene (1870-1874). De asemenea, a fost profesor de estetică muzicală la Universitatea din Iaşi (1875-1877). Ca violonist concertist, are o carieră strălucită atât în ţară, cât şi peste hotare. Printre cei care s-au bucurat de îndrumările sale ca profesor în particular s-a aflat, copil fiind, George Enescu. Eduard Caudella a condus formaţii de muzică de cameră în Iaşi, desfăşurând o activitate susţinută de popularizare a creaţiei clasice universale, prin prezentarea de concerte la pupitrul orchestrei Conservatorului. Este unul dintre cei mai importanţi compozitori români ai perioadei de la sfârşitul secolului al XlX-lea şi începutul secolului XX. (mai mult…)

Eduard Wachmann

Scris de rutişor la 16 aprilie 2008

Compozitor şi dirijor (Bucureşti, 1836 — id., 1908), îşi începe studiile la Bucureşti cu tatăl său, I.A.Wachmann (teorie-solfegii, pian), continuă la Viena cu Gustav Nottebohm (armonie, contrapunct) şi în sfârşit la Conservatorul din Paris (1859-1863), cu Henry Reber (armonie), Michel Carafa (contrapunct, fugă), A.-F. Marmontel (pian) şi Francois Benoist (orgă). Activitatea lui ca dirijor al teatrelor naţionale din Craiova (1853-1857) şi Bucureşti (1863-1864) acoperă primii zece ani de carieră, ulterior centrul de greutate având să-l ocupe pedagogia: profesor de pian şi armonie (1864-1903) şi director (1869-1903) al Conservatorului din Bucureşti.

În paralel, tot în capitală, Eduard Wachmann a fost fondator, dirijor şi director al (mai mult…)

Ion Andrei [Johann Andreas] Wachmann

Scris de rutişor la 16 aprilie 2008

Compozitor [Budapesta, 1807 — Bucureşti, 1863], şi-a realizat studiile la Viena. Activează ca dirijor al trupei lirice „Theodor Müller” la Timişoara (1831-1833) şi Bucureşti (1833-1835), este profesor la Şcoala de muzică vocală şi instrumentală a Societăţii filarmonice din Bucureşti (1835-1836) şi la colegiul „Sf. Sava” din Bucureşti (1846-1850), dirijor al trupei „Costache Caragiale” din Bucureşti (1850-1852), al teatrelor naţionale din Bucureşti (1852-1858) şi din Craiova (1858-1860). A desfăşurat o intensă activitate pedagogică în Bucureşti, predând în particular pian, teorie-solfegii şi armonie, deoarece în acea perioadă la Bucureşti încă nu se înfiinţase un conservator.

I.A. Wachmann a scris numeroase lucrări de muzică de teatru, opere, vodeviluri, comedii-vodevil, feerii, drame lirice, operete, dintre care amintim: opera Braconierul (1832), opera Zamfira (1834), vodevilul Triumful amorului (1835), opera Manole Meşter etc. (mai mult…)