Stagiunea de marti seara [1 Noiembrie]

Scris de cercer la 31 octombrie 2011

pian si oboiAteneul Român (Sala mica) – marti, 1 noiembrie 2011 (orele 19:00)

Interpretează:

ADRIAN CIOBANU – oboi

CRISTINA MUREŞAN – pian

Program:

  • Carl Phillip Emanuel Bach – Sonata pentru oboi şi pian, Wq 135
  • Jan Wenzel Kalliwoda – Morceau de salon, op. 228
  • Francis Poulenc Sonata pentru oboi şi pian, op. 185
  • Sigismund Toduţă – Sonata pentru oboi şi pian (mai mult…)

Recital de flaut [24 ianuarie]

Scris de rutişor la 22 ianuarie 2010

Ateneul Român – duminică, 24 ianuarie 2010, orele 19:00

Recital de flaut – ”RUSESC 100%”

Interpretează:

ION BOGDAN ŞTEFĂNESCUflaut

HORIA MAXIMpian

Invitat:

ADRIAN PETRESCU – oboi

{ informaţie preluată de aici }

Ziua IV SIMN [ 26 mai ]

Scris de brebenel la 24 mai 2009

Marţi, 26 mai 2009 – Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi, ediţia a XIX-a

Conferinţă : Hiroyuki Itoh şi Misato Mochizuki, Japonia

Interpretează Ansamblul „devotioModerna”, România (mai mult…)

Cristian Hodrea

Scris de brebenel la 15 mai 2009

Cristian HodreaCristian Hodrea s-a născut la Cluj, la 27 septembrie 1977. A studiat oboiul (1997-2002) și interpretarea la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” (cursurile de masterat în producție artistică și de interpretare – clasa Marius Budoi), din 2007 până în prezent.
Vocea sa s-a făcut remarcată încă de la prima apariție, actual fiind artist liric în Corul Filarmonicii „Transilvania” din Cluj-Napoca. A susținut numeroase concerte în țară (Cluj, Iași, București, Arad, Sibiu, Craiova etc.) și străinătate (Italia).

Recitaluri [13 mai]

Scris de brebenel la 13 mai 2009

Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Sala Enescumiercuri 13 mai 2009

  • orele 12:00 – Recital cameral

Interpretează: Violetta Ştefănescu , Ghizela Tulvan

Program: R. Schumann, J. Brahms

  • orele 16:00 – Recital de pian

Interpretează: Andra Demidov

Clasa Prof. univ. dr. Vlad Dimulescu

Program: J. S. Bach, L. van Beethoven, R. Schumann, G. Enescu

  • orele 19:00 – Recital cameral

Interpretează: Simona Sindeştrean (oboi), lect.univ. Cristina Popescu-Stăneşti (pian)

Program: G. P. Telemann, W. A Mozart, R. Schumann, A. Dorati

[informaţie preluată de aici]

Tudor Feraru

Scris de rutişor la 30 aprilie 2008

Tudor Feraru (n. 1976, Cluj-Napoca) este un compozitor şi pianist român.

A studiat compoziţia cu Cornel Ţăranu şi orchestraţie cu Petru Sbârcea la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, unde a fost licenţiat în 2001 în ambele domenii. A studiat compoziţia cu Daniel Omar la Universitatea Ontario din Canada între 2001 şi 2004 şi cu Stephen Chatman la University of British Columbia din 2004, unde lucrează la doctoratul său. A beneficiat de două burse ale Fundaţiei „Sigismund Toduţă” din Cluj-Napoca (1998, 2000), a participat la cursuri de măiestrie în Český Krumlov din Republica Cehă (1998–1999) şi a obţinut bursa internaţională a Universităţii Ontario (2001–2003).

Ca pianist, a susţinut concerte în Canada şi în România şi de multe ori a interpretat propriile lucrări. Este cunoscut şi drept dirijor, iar lucrările sale includ muzică orchestrală, de cameră, corală, vocală, electroacustică şi pentru pian, fiind interpretate în Canada şi în Europa.

Mai jos menţionăm o selecţie din lucrările sale:

Orchestrală: Unforgotten Seasons, pentru orchestră de cameră, 2002; Concerto, pentru pian şi orchestră, 2003; Riccochet, pentru orchestră, 2006

Camerală: Il Passaggio, pentru flaut şi pian, 1998; Trei bagatele, (mai mult…)

Atelierul de Muzică Contemporană Archaeus (Bucureşti)

Scris de rutişor la 17 aprilie 2008

ansamblul ArchaeusAtelierul de muzică contemporană „Archaeus” s-a constituit în octombrie 1985, cu scopul propagării celor mai diverse tendinţe, orientări şi tehnici de compoziţie ce se manifestă în creaţia muzicală contemporană.

Ansamblul este format din:

Anca Vortolomei (violoncel), Rodica Dănceanu (pian), Dorin Gliga (oboi), Ion Nedelciu (clarinet), Şerban Novac (fagot), Alexandru Matei (percuţie), Ion Marius Lăcraru (vioară) şi Liviu Dănceanu (conducerea muzicală).

(mai mult…)

Marcel Mihalovici

Scris de rutişor la 11 aprilie 2008

Compozitor francez de origine română (Bucureşti, 1898 — Paris, 1985), îşi începe studiile muzicale la Bucureşti, în perioada 1908 şi 1919, lucrând cu Fr. Fischer şi B. Bernfeld (vioară),D. Cuclin (armonie) şi R. Cremer (contrapunct). Continuă la Schola cantorum din Paris, din 1919 până în 1925, avându-l ca maestru pe Vincent d’Indy (compoziţie, dirijat de orchestră), în 1928, Mihalovici, Martinu.C. Beck şi T. Harsanyi, cărora li s-a alăturat N. Şrepin, au hotărât să dea un concert cu lucrările lor.

Criticii i-au grupat pe aceşti compozitori de origine străină rezidenţi în Franţa — deşi aveau estetici foarte diferite — sub numele de şcoala de la Paris. Mihalovici a fost membru fondator al Societăţii compozitorilor români din Bucureşti (1920) şi al Societăţii de muzică contemporană „Triton” din Paris (1932) şi membru corespondent al Institut de France, Académie des Beaux-Arts din Paris. Între 1959 şi 1962 a activat ca profesor de morfologie muzicală la Schola cantorum din Paris. De-a lungul timpului, creaţia sa a fost distinsă cu menţiunea onorifică (1919), premiul al II-lea (1920) şi premiul I (1925) de compoziţie „George Enescu”, apoi cu premiul „Ludwig Spohr” (Brunswick, 1955), premiul fundaţiei „Copley” (Chicago, 1961), premiul „George Enescu” al S.A.C.E.M. (Paris, 1966).

Mihalovici este atras de structurile solide, pe care este grefată influenţa modurilor şi ritmicii folclorului românesc. A scris mult pentru scena lirică: baletul cântat Une vie de Polichinelle (1922), baletele Le Postillon du Roi (1924), Divertimento (1925) şi Karagueuz (1926), operele L’Intransigeant Pluton (1928), Phèdre (1949) şi Die Heimkehr [„întoarcerea”] (1954, rev. 1955), apoi baletele Thésée au labyrinthe (1956) şi Alternamenti (1957), pe un libret de Claude Rostand, opera Krapp ( 1960), pe un libret de Samuel Beckett, baletul Variations (1960) şi opera bufă Les Jumeaux [„Gemenii”] (1962), pe un libret de Claude Rostand.

A excelat şi în domeniul muzicii simfonice: Introducere şi mişcare simfonică (1923); Fantezie pentru orchestră mare (1927); Cortegiul divinităţilor infernale (1928); Chindia (1929); Concert pentru vioară şi orchestră (1930); Divertisment (1934); Capriciu românesc (1936); Toccata pentru pian şi orchestră ( 1938, rev. 1940); Symphonies pour le temps présent (1944); Variaţiuni pentru alămuri şi coarde (1946); Secvenţe (1947); Sinfonia giocosa (1951); Rapsodia concertantă în stil popular românesc ( 1951 ); Studiu în două părţi pentru pian şi ansamblu instrumental (1951); Sinfonia partita (1952); Uvertură tragică (1957); Sinfonia variata (1960); Muzică nocturnă pentru clarinet (1963); Pretexte pentru oboi, clarinet bas şi orchestră de cameră (1968) etc.

Marcel Mihalovici a mai scris muzică vocal-simfonică, de cameră (cvartete de coarde, sonate pentru vioară şi pian, miniaturi şi sonate pentru diverse instrumente), corală, vocală şi de film.