Theodor Grigoriu

S-a născut la Galaţi în 1926. A studiat compoziţia cu Mihail Jora la Bucureşti şi cu Aram Haciaturian la Conservatorul „P.I.Ceaikovski” din Moscova, urmând în paralel şi cursurile Facultăţii de arhitectură din Bucureşti.

Lucrările sale – dintre care enumerăm într-o selecţie sumară: Simfonia cantabile, cvartetele de coarde Pe Argeş in sus şi In căutarea ecoului, piesele orchestrale Vis cosmic, Omagiu lui Enescu, oratoriul Conti per Europa, concertele pentru vioară şi orchestră Anotimpurile şi Bizanţ după Bizanţ, precum şi alte piese camerale, corale, religioase – au fost înregistrate şi tipărite nu numai de firme româneşti (Editura Muzicală, Electrecord, Radiodifuziune), ci şi de edituri prestigioase (de exemplu, Editions Musicales Transatlantiques, Paris).

Grigoriu s-a distins de asemenea şi în domeniul muzicii de film şi de teatru (în colaborări creatoare cu cineaştii Liviu Ciulei şi Henri Colpi). A primit numeroase premii de creaţie – acordate de Academia Română şi de UCMR, cel mai recent fiind Marele Premiu al UCMR (1998).

Aşa cum se observă din ansamblul întregii creaţii a lui Theodor Grigoriu, precum şi din eseurile sale (publicate în volumul Muzica şi nimbul poeziei), vocaţia sa componistică rămâne continuarea originală şi modernă a principiilor creatoare ale lui Enescu, precum şi surprinderea ethosului muzicii modale.


Despre autor

rutişor
În umbra brazilor picoteşte rutişor ("Thalictrum aquilegifolium"): cea mai uşoară "aigrette" alb-liliachie, pentru că mulţimea florilor îndesate n-au petale, ci numai un belşug de stamine lungi, fine ca firişorii de pene şi răcoros parfumate.

Gândurile tale