Valentin Gheorghiu

Valentin GheorghiuPianistul Valentin Gheorghiu şi-a început cariera la 15 ani, sub bagheta lui George Georgescu. Născut la Galaţi (în aceeaşi zi cu Bach, pe 21 martie), Valentin Gheorghiu a studiat la Academia Regală de Muzică, fiind discipolul lui Mihail Jora (teorie-solfegiu, armonie, contrapunct, fugă, compoziţie), al Constanţei Erbiceanu (pian), al lui Mihail Andricu (muzică de cameră) şi Constantin Brăiloiu (istoria muzicii).

A fost apoi îndemnat şi sprijinit să meargă la Paris (1937–1939), unde, la Conservatorul Naţional Superior de Muzică a urmat pianul (cu Lazare Lévy), teoria şi solfegiul (cu Marcelle Mayer) şi armonia (cu Noël Gallon). Toate acestea s-au petrecut între 1934 şi 1947.

De foarte tânăr, Valentin Gheorghiu a devenit solist al Filarmonicii (1950), a întreprins turnee de răsunet în toate ţările europene cu tradiţie muzicală, dar şi în Israel, în Statele Unite şi Canada. Prestigiul său i-a adus invitarea în juriile marilor concursuri muzicale internaţionale.

A fondat formaţia camerală Trio Bucureşti, împreună cu fratele său (violonistul şi pedagogul Ştefan Gheorghiu) şi cu violoncelistul Radu Aldulescu. Au urmat înregistrările radiofonice, discografice şi de televiziune. Recunoaşterea meritelor sale s-a concretizat în distincţii importante, între care şi unele de compoziţie – Menţiunea I Enescu (1946, pentru Sonata pentru pian), Premiul „George Enescu“ al Academiei Române pentru Concertul pentru pian – deşi activitatea interpretativă i-a răpit din timpul şi energia care ar fi putut fi consacrate creaţiei. Între compoziţiile sale se regăsesc: 2 simfonii, o suită orchestrală, un cvartet de coarde, un trio cu pian, o sonată pentru violoncel şi pian, lieduri etc.


Despre autor

rutişor
Rutişor ("Thalictrum aquilegifolium") este o specie luxuriantă, elegantă, înaltă de 1-1,5 m., cu flori sidefii, mov sau roz, ori cu flori albe (culoare dată de staminele numeroase dispuse sferic), grupate în panicule corimbiforme. Preferă locurile cu exces de umiditate.

Gândurile tale