Valentin Gheorghiu

Valentin GheorghiuPianistul Valentin Gheorghiu şi-a început cariera la 15 ani, sub bagheta lui George Georgescu. Născut la Galaţi (în aceeaşi zi cu Bach, pe 21 martie), Valentin Gheorghiu a studiat la Academia Regală de Muzică, fiind discipolul lui Mihail Jora (teorie-solfegiu, armonie, contrapunct, fugă, compoziţie), al Constanţei Erbiceanu (pian), al lui Mihail Andricu (muzică de cameră) şi Constantin Brăiloiu (istoria muzicii).

A fost apoi îndemnat şi sprijinit să meargă la Paris (1937–1939), unde, la Conservatorul Naţional Superior de Muzică a urmat pianul (cu Lazare Lévy), teoria şi solfegiul (cu Marcelle Mayer) şi armonia (cu Noël Gallon). Toate acestea s-au petrecut între 1934 şi 1947.

De foarte tânăr, Valentin Gheorghiu a devenit solist al Filarmonicii (1950), a întreprins turnee de răsunet în toate ţările europene cu tradiţie muzicală, dar şi în Israel, în Statele Unite şi Canada. Prestigiul său i-a adus invitarea în juriile marilor concursuri muzicale internaţionale.

A fondat formaţia camerală Trio Bucureşti, împreună cu fratele său (violonistul şi pedagogul Ştefan Gheorghiu) şi cu violoncelistul Radu Aldulescu. Au urmat înregistrările radiofonice, discografice şi de televiziune. Recunoaşterea meritelor sale s-a concretizat în distincţii importante, între care şi unele de compoziţie – Menţiunea I Enescu (1946, pentru Sonata pentru pian), Premiul „George Enescu“ al Academiei Române pentru Concertul pentru pian – deşi activitatea interpretativă i-a răpit din timpul şi energia care ar fi putut fi consacrate creaţiei. Între compoziţiile sale se regăsesc: 2 simfonii, o suită orchestrală, un cvartet de coarde, un trio cu pian, o sonată pentru violoncel şi pian, lieduri etc.


Despre autor

rutişor
Rutişor ("voltinel") prezintă sepale caduce, e lipsit de petale sau acestea sunt foarte mici şi prezintă multe stamine lungi. Plantele spontane, ce trăiesc la noi şi care aparţin acestui gen, înfloresc vara şi suportă bine umbra.

Gândurile tale